O colectie de colectionari
17 Februarie, 2012 (82 vizite)
Profesoara Geanina-Cristina Chirila ilustreaza, prin ultima sa carte, “Muzee si colectii din judetul Vaslui”, o noua si aparent paradoxala situare in spatiu a centrelor de emergenta spirituala contemporana, cel putin asa cum se prezinta in arealul vasluian. Se impune sa ne eliberam de vechile tipare ale ierarhizarii, conform carora exista o prioritate absoluta a marilor orase in domeniul realizarilor intelectuale, in primul rand in spatiul creativitatii, al conceperii si tiparirii unor volume de importanta nationala. In mediul rural, inca ponegrit de catre unii, intalnim profesorii cu doctorat, se editeaza reviste – intre care “Elanul”, cea mai longeviva si complexa publicatie culturala din judet -, sunt fondate muzee cu nimic mai prejos fata de sectiile de specialitate cu acelasi profil din municipii, apar carti de istorie, arheologie, de proza si versuri, despre religie si feminism etc. Volumul asupra caruia ne-am oprit, cu valoarea certa a unei lucrari de doctorat, vine intrutotul in sprijinul afirmatiilor noastre de mai sus. Domnisoara Geanina-Cristina Chirila a avut privilegiul sa profeseze in Muntenii de Sus, un spatiu in care traditia si amprenta istoriei sunt prezente cu o mai mare intensitate fata de alte asezari. In parte cu stramosi daruiti cu pamant de Stefan cel Mare, la 15 octombrie 1491, cei mai multi veniti din Ardeal, se pare – cu un popas indelungat in nordul Moldovei -, localnicii au caracteristici care le confera trasaturi specifice, originale in peisajul uman vasluian. Cu totul benefic a fost faptul ca aceste caracteristici au venit in intampinarea preocuparilor intelectuale ale tinerei profesoare, de aici geneza unor lucrari la obiect, realizate cu o deosebita armonizare intre aspectele strict locale si incadrarea lor in coordonatele generale ale cercetarii stiintifice: “Eroii comunei Muntenii de Sus” (ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, nr. XXVIII – XXIX, 2007-2008, p. 378- 381); Muzeul scolar de etnografie din Muntenii de Sus” (Cercetari istorice, anul III, nr. 6, septembrie 2009, p. 22- 23); “Monumentele eroilor din comuna Muntenii de Sus” (Cercetari istorice, nr. 7, iulie 2010 p. 4-9). Preocuparile sale privind muzeografia si istoricul acesteia o vor incita in constituirea unor ample sinteze, esentiale pentru conturul general al intereselor de ordin istoric din Moldova: “Muzee si preocupari muzeistice in Moldova pana la Primul Razboi Mondial” (ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, nr. XXV-XXVII, 2005-2007, p. 11-53); “Activitatea muzeistica in Moldova in anii Primului Razboi Mondial,1914- 1918″ (ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, nr. XXVIII-XXXIX, p. 357- 368), iar in 2008, la Editura PIM din Iasi, publica volumul “Istoria Muzeelor din Moldova pana in 1945″. Ultima aparitie, “Muzee si colectii din judetul Vaslui”, este mai intai rodul unei exceptionale munci de documentare in teren, bazata, insa, si pe o bibliografie impresionanta prin acuratetea si varietatea sa. Vom intalni consemnarea aproape exhaustiva a unor lucrari pe care le putem considera clasice pentru trecutul judetului nostru (scrierile lui Antonovici, Ghibanescu etc.), dar si aparitii editoriale ale unor autori contemporani, materiale la obiect din prestigioase publicatii stiintifice, alaturi de relatari interesante din presa locala. Trebuie sa subliniem si orizontul larg al autoarei, care nu se margineste doar la prezentarea realizarilor muzeistice din toate localitatile unde exista acestea ci, de fiecare data, rezuma in preambul referintele de ordin istoric, alcatuind uneori adevarate micromonografii. Structurarea lucrarii este conceputa pe 2 sectiuni: muzee judetene si orasenesti, apoi colectii si muzee scolare si satesti. Cea dintai prezinta muzee intrate demult in circuitul informational, existand, insa, in continuare aspecte mai putin cunoscute, reliefate de autoare. Minutiozitatea cercetarilor intreprinse de Geaninga-Cristina Chirila aduce atentiei noaste intreg inventarul muzeistic al institutiilor din prima sectiune, deschizand noi cai celor interesati de anumite domenii de stricta specialitate si, mai ales, accentuand prezenta colectiilor de arta care contin exponate de valoare nationala si universala. Un loc aparte il ocupa capitolul dedicat Muzeului eparhial de arta bisericeasca veche si bibliofil din Husi. Autoarea face mai intai un istoric concis si consistent al lacasului de cultura, trecand apoi in revista colectia de icoane, realizari artistice si spirituale incepand cu secolul al XVI-lea, biblioteca in care intalnim vechi tiparituri, unele din secolul al XVII-lea, pomelnice, obiecte de cult, de vestimentatie etc. Mentionam ca aici au fost concentrate valorile de prim rang de la asezamintele religioase ortodoxe de pe cuprinsul actualului judet Vaslui. A fost foarte bine, fiindca nu peste tot exista preocupari pentru conservarea in bune conditii – fizice si de securitate – a patrimoniului national. Ne-am oprit asupra muzeului respectiv deoarece, in ciuda colectiilor sale extrem de valoroase, este putin cunoscut si vizitat. Sectiunea privind muzeele din mediul rural intereseaza si impresioneaza prin ineditul si multitudinea celor de care luam cunostinta prin lectura, aceasta fiind, totodata, o invitatie coplesitoare, emotiva, pentru intelegerea satului romanesc, moldovenesc in particular. Tot sub imperiul emotiei ne apropiem de ultimii pastratori ai orientarilor stabilite de Spiru Haret si Dimitrie Gusti, orientari care au dus la constituirea muzeelor satesti, colec- tionand si salvand, astfel, marturii materiale de la primele manifestari ale umanitatii in zona noastra, sau elemente ale civilizatiei taranesti de care chiar creatorii acestora au inceput sa se distanteze sub tavalugul globalizarii. In evantaiul structurilor muzeistice din sate, prioritare sunt si creatiile artistice din orizontul etnografic, dar si din cel al picturii si sculpturii moderne. Sunt in judetul nostru adevarate personalitati care, pe langa scrierea de monografii sau editarea de publicatii, s-au daruit intrutotul activitat ii muzeistice in sate. Autoarea ia cunoscut si le-a dedicat pagini de pretuire. Ii amintim doar pe Marin Rotaru, Ioan Macnea, Ion Diaconu, Elena si Costel Rotaru, Mihai Enache, Vasile Cozma, Cristian Onel, Andrei Dumitru, Dana Adam, intre multi altii, precum si pe inaintasii acestora, Tasia Andronic si Nicolae Ciubotarul, plecati dintre noi. Am adauga la bogatia de informatii prezentate de autoare doua aspecte intristatoare. Nu exista inca o legislatie clara privind muzeele satesti si, de aici, abuzurile unor primari care, departe de a sprijini aceste rodiri ale unor nobile stra- duinte, au desfiintat cu brutalitate, chiar, muzeele din comunele pe care le pastoresc. Paradoxal este faptul ca alti primari si-ar dori un muzeu satesc, dar nu au cu cine sa colaboreze. Sa multumim domnisoarei profesoare Gianina-Cristina Chirila pentru aceasta calauzire stiintifica si sufleteasca intr-o lume mirifica a cunoasterii trecutului si generatoare de energii pentru un viitor mai bine fundamentat decat prezentul.
Dan Ravaru
Articole recomandate
Adauga un comentariu
Comentarii
Inca nu exista comentarii pentru acest articol.