Nume romanesti pentru craterele de pe Luna, Mercur si Venus
09 Ianuarie, 2012 (135 vizite)
Cratere de pe Mercur, Venus si Luna, dar si asteroizi si comete poarta nume romanesti, ale unor personalitati din diferite domenii, precum Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brancusi, Hariclea Darclee, potrivit unei statistici prezentate de Observatorul Astronomic «Amiral Vasile Urseanu»
Potrivit cercetatorului Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic, corpurile ceresti pot purta numele unor oameni ce au avut o contributie importanta in diferite domenii, precum stiinta, arta, literatura etc. Numele formelor de relief de pe corpurile ceresti pot fi propuse de specialisti in domeniu si sunt analizate si selectate de International Astronomical Union (Uniunea Astronomica Internationala). “Nu poate oricine sa dea numele unui corp ceresc. Doar cei care sunt recunoscuti in domeniu si se cunosc intre ei pot sa propuna denumiri, care pot sa fie sau nu aprobate de Uniunea Astronomica Internationala. Denumirile se aproba destul de greu si sunt inregistrate si recunoscute la nivel mondial”, a declarat Adrian Sonka. El a precizat ca se pot face propuneri doar pentru formatiunile deja descoperite. In aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km in diametru si s-a format mai recent decat restul craterelor de pe Mercur. Primul nume romanesc de pe Venus este cel al Elenei Vacarescu. Craterul, aflat in emisfera sudica a planetei, are un diametru de 31,5 km si a primit numele Elena Vacarescu in 1994. Un alt nume al unei personalitati romanesti pe Venus este cel al sopranei Hariclea Darclee. Acesta este dat unei formatiuni vulcanice, numita “patera”, cu un diametru de 15 km. Numele a fost aprobat in 2003. Si alte cratere de pe Venus au primit nume proprii feminine care se regasesc in spatiul romanesc, printre care Irinuca, Natalia, Stefania, Veta, Zina si Esterica. Singurul crater cu nume romanesc de pe Luna se numeste Haret, dupa matematicianul-astronom Spiru Haret. Haret a obtinut doctoratul in astronomie la Paris, cu teza “Asupra invariabilitat ii axelor mari ale planetelor”, iar ca ministru al Educatiei a emis decretul pentru infiintarea Observatorului Astronomic din Bucuresti. Craterul Haret are 29 km in diametru si se afla in emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. De asemenea, unul dintre lanturile muntoase de pe Luna se numeste Montes Carpatus. Chiar daca Muntii Carpati de pe Terra strabat mai multe tari, Sonka spune ca putem considera ca aceasta este o alta regiune “romaneasca” de pe Luna. Si pe Marte se regasesc nume de origine romaneasca. Astfel, Rhabon – numele antic al raului Jiu – a fost acordat unui tub de pe Marte, prin care a curs lava, o vale cu o lungime de 246 km. Si doua cratere martiene au nume romanesti: Iazu si Batos. Potrivit lui Sonka, exista doua localitati Iazu, una in judetul Prahova, alta in Ialomita, si inca nu se cunoaste care dintre ele este sursa numelui martian. In judetul Targu Mures se gaseste comuna Batos, aceasta fiind probabil sursa numelui craterului martian. Exista si asteroizi cu nume de romani, toate aceste formatiuni facand parte din centura principala de asteroizi, situata intre Marte si Jupiter. Primul asteroid ce a primit un nume romanesc a fost cel cu numarul 2331. Acesta poarta numele lui Constantin Parvulescu: 2331 Parvulesco. A fost descoperit in 1936 de astronomul Delporte, in Belgia, si are un diametru situat intre 11 si 24 km. Face o rotatie in jurul Soarelui o data la 3,78 ani si se poate apropia de Terra la 140.000.000 km. Constantin Parvulescu a fost profesor de astronomie la Cernauti, Timisoara si Cluj si directorul Observatorului Astronomic din Cluj. Asteroidul a fost numit Parvulesco si dupa fiica astronomului, Carina Parvulesco, profesor de astronomie in SUA. Un alt asteroid cu nume romanesc este 4268 Grebenikov – un astronom de origine romana, nascut in Republica Moldova, preocupat de studiul mecanicii ceresti. Asteroidul a fost descoperit in 1972, in Rusia, si are un diametru intre 5 si 12 km. In 4,28 ani face o rotatie in jurul Soarelui. Primul asteroid ce poarta numele unui artist roman este 6429 Brancusi. Asteroidul a fost descoperit in 1971, la Observatorul de la Palomar (SUA), face o rotatie in jurul Soarelui o data la 3,16 ani si se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul sau este estimat intre 4-9 km. Hermannn Julius Oberth a fost un om de stiinta nascut la Sibiu si este unul dintre parintii astronauticii. Asteroidul 9253, descoperit in 1971, la Observatorul Palomar, poarta numele de 9253 Oberth. Cu un diametru de maximum 6 km, asteroidul Oberth se afla la distanta medie de 150.000.000 km de Terra. Astronomul american de origine romana Nicolae Sanduleak s-a ocupat cu studiul stelelor stralucitoare din emisfera sudica. Supernova aparuta in 1987 in Norul Mare al lui Magelan a avut ca sursa steaua Sanduleak -69 202. Asteroidul 9403 poarta numele de 9406 Sanduleak si se afla la o departare medie de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid dureaza 4 ani pamanteni. Asteroidul 9493 Enescu poata numele celui mai cunoscut compozitor roman: George Enescu. A fost descoperit in 1971, la Observatorul de la Palomar, este situat la peste 250.000.000 km departare si are pana in 9 km diametru. 9494 Donici poarta numele astronomului Nicolae Donici, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internationale si primul reprezentant al Romaniei in acest for. Nicolae Donici s-a ocupat cu studiul Soarelui, observand sase eclipse totale. Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer si prin asteroidul 9495 Eminescu, descoperit in 1971, la Observatorul de la Palomar. 9495 Eminescu este situat la o distanta medie de 250.000.000 km de Terra si face o rotatie completa in jurul Soarelui odata la 3,23 ani. Se poate apropia la “numai” 140.000.000 de planeta noastra, iar diametrul sau nu depaseste 6 km. Asteroidul 10034 Birlan poarta numele astronomului Mirel Barlan, un astronom ce lucreaza la Institutul de Mecanica Cereasca si Calculul Efemeridelor din Paris. Se ocupa cu studiul dinamicii corpurilor mici din sistemul solar. Asteroidul a fost descoperit in 1981 in SUA. Biologul si astronomul amator Jean Dragesco, ce locuieste in prezent in Franta, a “primit” un asteroid cu ocazia implinirii a 80 de ani, in anul 2000. Asteroidul este 12498 Dragesco si a fost descoperit in 1998. Diametrul acestui asteroid nu depaseste 10 km. Cerul s-a imbogatit in iunie 2011 cu un nou nume romanesc, cel al astronomului Matei Alexescu. Asteroidul cu numarul 263.516, aflat in centura principala dintre Marte si Jupiter, a primit numele “Alexescu”. Asteroidul, care poate avea orice marime intre 1 si 4 km, a fost descoperit in 2008 de participantii in proiectul EURONOEAR (initiat de astronomul Ovidiu Vaduvescu). Asteroidul 1381 Danubia a fost descoperit pe 20 august 1930 la observatorul din Simeis. Numele sau a fost propus de astronomul roman Calin Popovici si este un asteroid de aproximativ 24 km in diametru. Un alt nume romanesc este cel al asteroidului 100897 Piatra Neamt. A fost descoperit in 1998, la San Marcello, Italia, de Alfredo Caronia, care in prezent locuieste in Piatra Neamt. Numele a fost propus chiar de el in cinstea orasului. Alti doi asteroizi care au nume legate de Romania sunt 1436 Salonta si 1537 Transylvania. Au fost descoperiti in Ungaria, la observatorul din Konkoly. e de alta parte, cometele poarta numele descoperitorului sau ale primilor trei descoperitori, iar pana in prezent un singur roman a realizat aceasta performanta: Victor Daimaca, un profesor de matematica din Targu-Jiu, a carui pasiune era astronomia.
Articole recomandate
Adauga un comentariu
Comentarii
Inca nu exista comentarii pentru acest articol.
1 EUR = 4.4452 RON
1 GBP = 5.4947 RON
