1 EUR = 4.4452 RON1 USD = 3.4817 RON
1 GBP = 5.4947 RON1 CHF = 3.7012 RON1 XAU = 176.35 RON
Noul prim-ministru al României este Mihai Răzvan Ungureanu. Acesta urmează să-şi alcătuiască echipa de miniştri care vor forma noul guvern.
Premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat, luni, la Cotroceni, că îşi asumă în mod conştient o mare responsabilitate, pe care o va îndeplini cu seriozitate şi onestitate.
"Mulţumesc în primul rând pentru încrederea acordată mie de către factorii de decizie constituţionali", au fost primele cuvinte ale lui Mihai Răzvan Ungureanu în calitate de premier desemnat.
El a spus că este "o responsabilitate mare". "Mi-o asum, conştient atât de dificultatea acestei posturi, mai ales de contextul delicat în care ne aflăm. Mi-o asum şi vă asigur că o voi îndeplini cu seriozitate şi onestitate", a spus el.
Biografie: Mihai Răzvan Ungureanu, noul premier
Mihai-Răzvan Ungureanu a fost numit la conducerea SIE în decembrie 2007. În februarie 2011 a fost decorat de către preşedintele Traian Băsescu.
În funcţia de Ministru al Afacerilor Externe, Ungureanu a fost instalat la data de 29 decembrie 2004, în Guvernul Tăriceanu. Avea, la acel moment, 36 de ani şi devenea cel mai tânăr ministru de Externe al României. El a demisionat din funcţia de şef al diplomaţiei la 4 februarie 2007, la două zile după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut să-şi prezinte demisia, în urma situaţiei create după reţinerea a doi muncitori români în Irak. La acel moment, premierul Tăriceanu l-a acuzat pe Mihai Răzvan Ungureanu că l-a informat doar pe şeful statului în legătură cu acest caz, nu şi Guvernul.
După demisia de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, Ungureanu s-a reîntors la funcţia deţinută înainte de a fi ministru, aceea de reprezentant al României la Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), cu sediul la Viena. Ungureanu este membru PNL din 2004, dar s-a autosuspendat din partid, pentru că era incompatibil cu funcţia deţinută la SECI.
Înainte de a fi fost numit în funcţii politice, după absolvirea Facultăţii în anul 1992, Mihai Răzvan Ungureanu a devenit pentru o scurtă perioadă profesor la Liceul de Filologie-Istorie "Mihai Eminescu" din Iaşi. Din acelaşi an, este angajat cadru didactic universitar de Istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, deţinând pe rând următoarele grade didactice: preparator (1992-1996), asistent (1996-1998), lector (1998-2005) şi apoi conferenţiar (din 2005).
Mihai-Răzvan Ungureanu s-a născut la data de 22 septembrie 1968, la Iaşi. A studiat la Liceul de matematică-fizică "Costache Negruzzi" din Iaşi, pe care l-a absolvit ca şef de promoţie în anul 1987. În perioada liceului, Ungureanu a fost membru supleant în CC al UTC. Dar, potrivit prezentării sale de pe site-ul SIE, nu a fost membru PCR.
În 1988, a devenit student la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi. În perioada cât a fost student, a deţinut poziţiile de membru al Senatului Universităţii "Al.I.Cuza" din Iaşi (1990-1992) şi de Secretar executiv al Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor în Istorie, Budapesta - Bruxelles (1990-1993).
Mihai-Răzvan Ungureanu a absolvit în anul 1992 Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi. În anul 1993 a susţinut masteratul în Studii Ebraice la Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies din cadrul Universităţii Oxford, iar în martie 2004 a obţinut doctoratul în istorie modernă la Facultatea de Istorie a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi.
În perioada 1998-2001, Mihai-Răzvan Ungureanu a îndeplinit funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, fiind numit apoi în funcţia de director general - emisar regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) şi Coordonator-adjunct al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) (2003-2004), ambele cu sediul la Viena.
Conform declaraţiei de avere din iunie 2011, Ungureanu deţine trei terenuri: un teren intravilan de 5.000 de metri pătraţi în comuna Nistoreşti, "în devălmăşie" cu soţia sa, Daniela, achiziţionat în perioada 2003-2004; un teren agricol de 20.000 de metri pătraţi în extravilanul localităţii Slobozia, obţinut prin donaţie în anul 2010 şi, alături de soţia sa, un teren intravilan de peste 4.200 de metri pătraţi în Voluntari, aferent unei case de locuit de 283 de metri pătraţi, ambele cumpărate în 2007. Premierul nominalizat mai are, la Iaşi, un apartament de 42 de metri pătraţi achiziţionat în 1996.
Nu are maşină, însă deţine în conturi 14.000 de euro şi aproape 28.000 de lei. Are însă şi două credite, ambele contractate în 2006 - unul în lei, scadent în 2021, în valoare de 54.482 de lei, şi celălalt, scadent în 2031, în valoare de 84.500 de euro.
Potrivit declaraţiei de avere, Ungureanu a încasat de la SIE în 2010 un salariu de 66.147 de lei, iar de la Universitatea Bucureşti 28.574 de lei. Soţia sa a încasat la rândul său venituri salariale de aproximativ 45.000 de lei de la Institutul Clinic Fundeni, dar şi aproape 356.000 de lei din servicii de consultanţă medicală pentru OMV AG Viena.
***
Premierul Emil Boc şi-a anunţat demisia în şedinţa coaliţiei de la Palatul Victoria. Biroul Permanent Naţional al PDL s-a reunit în şedinţă, începând cu ora 11:00. Cei mai mulţi democrat-liberali doresc plecarea urgentă a lui Emil Boc din postul de prim-ministru.
„Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării“, a anunţat Emil Boc, potrivit Mediafax. El a făcut apel către clasa politică pentru a trece rapid prin parlament un nou guvern şi a mulţumit atât preşedintelui Traian Băsescu, pentru un „parteneriat corect în interes public“, cât şi foştilor şi actualilor miniştri din mandatul său.
Preşedintele Traian Băsescu a luat act, luni, de demisia lui Emil Boc din funcţia de prim-ministru şi a semnat decretul de numire a lui Cătălin Marian Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern, informează Administraţia prezidenţială. Cătălin Predoiu nu este membru de partid şi a deţinut portofoliul Justiţiei în mai multe Cabinete. Primul mandat l-a deţinut în ultima parte a mandatului Guvernului Tăriceanu, iar apoi a fost desemnat şi în Cabinetul Boc, anunţă Mediafax.
***
Deputatul PDL Petru Movilă consideră demisia colegului său de partid Emil Boc drept „un gest normal şi democratic”, pus în practică într-un moment critic. “Important acum este ca actuala coaliţie de guvernare să numească, în cel mai scurt timp, un om politic care să-şi asume responsabilitatea guvernării şi să stabilizeze situaţia din ţară. Cine îl va urma pe Emil Boc va trebui să elimine nesiguranţa şi ambiguităţile pe care cei din opoziţie le-ar putea induce spre folosul propriei imagini şi le-ar putea specula în interes personal”, a precizat deputatul Petru Movilă într-un comunicat de presă remis Radio Iaşi.
Aşa cum a declarat şi Emil Boc, deputatul Movilă spune această demisie a fost necesară pentru detensionarea crizei sociale şi politice. “Dar poate cel mai important, această demisie a fost pentru păstrarea stabilităţii economice, obţinută cu greu în aceşti ani de criză în timp ce Emil Boc a condus Guvernul. Măsurile luate au fost cele mai grele din ultimele decenii, dar au venit în momente critice şi într-o perioadă în care într-adevăr a fost nevoie de ele. Prin demisia de astăzi, Emil Boc îşi încheie misiunea asumată, de a menţine România - din punct de vedere economic - într-un echilibru solid, plătit, din păcate, cu imaginea şi capitalul său politic”, susţine deputatul PDL.
Pe plan personal, însă, deputatul Petru Movilă spune că şi-ar dori să îi vadă pe cei din PSD şi PNL cum ar salva ei ţara într-un astfel de moment. „Se bat cu pumnul în piept de prea mult timp, afirmînd cu tărie că dacă erau ei la guvernare, evoluţia ţării era alta şi că nu se ajungea pînă aici. După război, mulţi viteji se arată, spune o vorbă. Într-un astfel de moment ar avea ocazia să aleagă pe cel mai bun dintre toţi cei buni din PSD şi PNL, ca să-l pună premier. Iar mai apoi să vedem cum ar reuşi ei să scoată România din situaţia actuală de criză. S-au lăudat de prea multe ori pe acest subiect şi au explicat, vag ce-i drept, că au soluţiile potrivite pentru ieşirea din toate crizele posibile: socială, politică, economică. Aş vrea să-i văd dacă sînt măcar dacă sînt în stare să organizeze într-un timp scurt alegerile anticipate pe care le tot reclamă de doi ani încoace”, a mai spus deputatul Petru Movilă.
