Eshatonul sau taina lui Dumnezeu (3)
22 Februarie, 2012 (36 vizite)
Mai mult decit atit, data de 21.12. nu e una fatidica, ci una familiara, deoarece in fiecare an, in aceasta zi serbam solstitiul de iarna si, in acelasi timp, din punct de vedere liturgic, incepe timpul de retraire a "tainei celei din veac ascunse si de ingeri nestiute". In aceasta perioada ne pregatim duhovniceste, rugam pe Dumnezeu sa-si gaseasca loc si in "camara dinlauntrul fiintei noastre", incercind sa interiorizam taina divina a singurului lucru nou sub soarele Pamintului. E perioada in care din punct de vedere astronomic, noaptea incepe sa scada, iar ziua sa creasca si am putea spune ca nu putea fi o similitudine mai adecvata raportata la semnificatiile Craciunului, pentru ca asemenea acestora noaptea nestiintei si pacatului s-a risipit odata cu nasterea "Logosului", ca Lumina a lumii, ca singur mediator intre Dumnezeu si oameni, Mintuitor al sufletelor noastre.
Precizam ca Sfintii Parinti ai Bisericii au statornicit ca din data de 21. 12 a fiecarui an sa inceapa perioada speciala a anului bisericesc care ne ajuta sa pregustam din misterul intrarii Logosului in istorie. Zilele liturgice primesc un nou continut. Imnele, rugaciunile si lecturile Bisericii din aceasta scurta perioada de citeva zile de pina la Craciun pregatesc pe credinciosi sa primeasca cu bucurie Lumina care vine sa lumineze tuturor. Un imn din preajma marii sarbatori a Nasterii Domnului este relevant: "Bethleeme, pregateste-te; bine te impodobeste, iesle; pestera, primeste; ca Adevarul a venit, umbra a trecut si Dumnezeu oamenilor din Fecioara S-a aratat,a€¦ Pentru aceasta Adam innoindu-se, impreuna cu Eva striga: pe pamint bunavoirea s-a aratat, ca sa mintuiasca neamul nostru". Iar in alta parte imnul devine imperativ: "Ce vom aduce tie, Hristoase? Ca Te vei arata pe pamint ca un om, pentru noi. Fiecare din fapturile cele zidite de Tine multumire aduc tie: ingerii cintarea, cerurile steaua, pastorii minunea, pamintul pestera, pustiul ieslea, iar noi pe Maica Fecioara, Dumnezeule, Cel ce esti mai inainte de veci, miluieste-ne pe noi!".
Prin urmare, noi nu putem asocia semnificatiile acestei zile cu ideea de sfirsit, angoasa, paroxism, decit daca gindim la propria noapte a pacatelor, a nestiintei si indiferentei.
In viziune crestina, anul 2012 este o veriga a unui timp pe care Dumnezeu ni l-a lasat pentru ca noi sa-l umplem cu ofranda faptelor noastre, o treapta pe care trebuie sa o urcam pentru a fi mai aproape de El, sau o piatra pe care cu grija trebuie sa o asezam la edificiul timpului lasat noua de Dumnezeu pentru a-l rascumpara. Timpul si spatiul au fost create de Dumnezeu pentru om si ele vor exista atita timp cit omul va exista. Nu trebuie sa fim fatalisti, "cosmofobi", vazind in fiecare calamitate un semn al sfirsitului lumii. Cite cataclisme, razboaie, molime nu au trecut peste batrina Terra din pedagogie divina si totusi astazi noi existam. Chiar si prin potop a trecut omenirea, dar acest lucru nu a insemnat distrugerea, aneantizarea ei, ci reinnoirea baptismala prin apele Diluviului. Dumnezeu este viata, iar lucrul miinilor Sale nu poate fi moartea. Eva este viata, iar noi suntem purtatorii ei.
De doua mii de ani suntem crestini, beneficiari ai revelatiei divine, restaurati fiintial in Hristos si intr-o permanenta comuniune dinamica cu Duhul lui Dumnezeu, Care din noi striga: "Avva, Parinte!". Avem Imparatia lui Dumnezeu in inima noastra, iar in auz cuvintul Fericirilor. Am fost nascuti la viata cea noua in Hristos din iubirea rastignita a Fiului Care implineste profetiile milenare si purtam in noi cu speranta fagaduinta ultimelor cuvinte ale Domnului: "si iata Eu sunt cu voi pina la sfirsitul veacurilor" (Matei 28, 20).
a€ Ioachim Bacauanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului
Articole recomandate
Adauga un comentariu
Comentarii
Inca nu exista comentarii pentru acest articol.
1 EUR = 4.4421 RON
1 USD = 3.4981 RON
