Astazi, 20 Iulie, 2019
Stiri Radio Iasi

Meteo

Prognoza Meteo

Curs Valutar

1 EUR = 4.4192 RON
1 USD = 4.0244 RON
1 GBP = 6.0097 RON
1 CHF = 4.2309 RON
1 XAU = 157.84 RON

Newsletter


Horoscop

Berbec Taur Gemeni Rac Leu Fecioara Scorpion Sagetator Capricorn Varsator Pesti Balanta

 

Epurarea cartilor interzise din bibliotecile orasului Husi


Loviturile de stat si regimurile totalitare de extrema dreapta sau stanga aduc cu ele ura impotriva cuvantului scris, sub forma cartilor sau periodicelor, pentru impiedicarea pluralismului ideilor politice, religioase, literare, istorice, etc. In timpul revolut iilor sunt incendiate cartile care amintesc de «Vechiul Regim», asa cum s-a intamplat si in Franta anului 1789 si Romania din 1989. In cele din urma, cuvantul scris a iesit biruitor asupra mediocritatii. Practica cenzurii nu este specifica regimurilor democratice si pluraliste, ci a celor autoritare si totalitare…

Un birou al cenzurii, condus de lt. col. Popovici (sef) si locotenentul in rezerva V. Gheorghiu, (secretar) isi desfasura activitatea in orasul Husi in timpul regimului antonescian. La 24 ianuarie 1942, Biroul cenzurii raporta Prefecturii tiparirea in Husi a foii "Credinta stramoseasca" (editata de preotul Anton Popescu, de la biserica cu hramul "Sfantul Dumitru") si revistei "Cronica Husilor", editata de Episcopie din 1934 (lipseau alte publicatii). La 21 februarie 1942, in lista cenzorilor propusi pentru Biroul de cenzura din cadrul Oficiului PTT Husi figurau 8 persoane. In 1942, in orasul Husi isi desfasura activitatea tipografia "George Cerchez", iar cea a lui Ion Grigoriu isi mutase atelierul in Chisinau, incepand cu 1 august 1941. In octombrie 1942, Prefectura judetului Falciu este informata despre publicarea de catre Ministerul Propagandei Nationale a listei scriitorilor evrei a caror opera este interzisa comercializarii: "Bibliotecile scolare si cele publice de orice categorie, precum si bibliotecile diverselor institutii de stat si particulare vor inlatura definitiv aceste lucrari. / Fac exceptie de la aceasta masura depozitele legale si urmatoarele biblioteci: Biblioteca Societatii Scriitorilor, Biblioteca Fundatiei Al. si Aretia Aman din Craiova, Biblioteca I. C. Bibicescu din Turnu Severin, Biblioteca Comunala din Timisoara, Biblioteca Palatului Cultural din Arad, Bibliotecile Seminariilor de limba si literatura romana de pe langa Universitati, Biblioteca Astrei din Brasov si Biblioteca Ureche din Galati. Aceste biblioteci, ca si depozitele legale, sunt inca indatorate sa scoata din cataloage fisele cuprinzand lucrarile acestor scriitori, intocmind un fisier deosebit, accesibil numai in interes stiintific si cu aprobarea speciala a directorilor acestor biblioteci". Cele mai teribile valuri de epurari a bibliotecilor publice si particulare din istoria noastra nationala s-au desfasurat in perioada 1945-1948, cand s-au elaborat liste cu cartile destinate distrugerii, prevalandu-se de articolul 16 din Conventia de armistitiu, pana la 1 noiembrie 1948, numarul lor ridicandu-se la 8.438 de titluri. Eminentul si regretatul academician Virgil Candea isi amintea: "Epurarea a fost declansata in 1945 de activisti din fruntea noii guvernari comuniste, obedienti neconditionati ai Moscovei, dar bizuindu-se pe un numar inca mic de agenti, incapabili de aceasta operatie, totusi delicata". In 1945 au fost publicate trei brosuri cu listele negre (a se vedea si "Monitorul oficial" nr. 153, din 10 iulie 1945), urmate de cea cu titlul "Publicatiile scoase din circulatie pana la 1 iunie 1946", Bucuresti, Ministerul Informatiilor (Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Conventia de Armistitie), 1946. Bibliotecile scolare din Husi au fost devastate in cursul anului 1944 de trupele germane, urmate de cele sovietice. Lista cu publicatiile si cartile interzise vizate pentru retragerea din bibliotecile din Husi a fost adusa la cunostinta factorilor decizionali de catre Comisia Romana pentru aplicarea Armistit iului inca din 20 aprilie 1945. Bibliotecile de la Gimnaziul Comercial de Baieti, Gimnaziul Industrial de Baieti si Gimnaziul Industrial de Fete erau inexistente la 7 ianuarie 1946. Zestrea bibliotecii Liceului de Baieti "Cuza Voda" din Husi a fost redusa de la 10.000 de volume, inainte de evacuarea din 1944, la 4.000, iar cea a Liceului de Fete "Elena Doamna", de la 4.000 la 2.047 volume. Cartile interzise au fost evacuate si incendiate in curtea Liceului de Baieti "Cuza Voda" de doi bolsevici evrei (conform marturiei orale a regretatului profesor de istorie Boris Gorceag). La Scoala de Viticultura din Husi, profesorul Dumitru Dima, numit in 1945, este insarcinat la 7 iunie 1945 sa aiba "grija sa fie retrase din biblioteca scoalei si a elevilor orice carti, brosuri, reviste etc. cu caracter fascist, nazist sau antidemocratic, de ura si dusmanie contra natiunilor vecine si in special cu URSS". La 4 aprilie 1947, Episcopul Husilor Grigorie Leu a predat Biroului Armistitiului de pe langa Prefectura, lucrarile semnate de N. Popescu-Prahova, "Crestinism si natiune" (58 de exemplare – 57 destinate colportajului si una din biblioteca) si T. Sidorovici, "Brazda noua" (un exemplar). Un loc aparte il detine bogata biblioteca a Episcopiei Husilor, pierduta pentru huseni dupa desfiintarea Eparhiei, in 1949. S-a recurs la distrugerea cartilor si publicatiilor cu articole despre familia regala. De altfel, din revistele bisericesti au fost rupte paginile imprimate cu chipurile regilor Romaniei sau le-au fost sterse numele. Redam in continuare declaratia din 21 mai 1947 a directorului bibliotecii "Cultura" din Husi: "Subsemnatul, Berman Moise, director Bibliotecii Populare "Cultura" din Husi, declar pe a mea raspundere ca in Biblioteca Populara "Cultura", nu se afla carti, publicatiuni periodice si neperiodice aparute de la 1 ianuarie 1917-23 august 1944, cuprinzand idei legionare, fasciste, hitleriste, soviniste, rasiste sau pasagii daunatoare bunelor relatii ale Romaniei cu Natiunile Unite. / In caz afirmativ, ma oblig a le depune in termen de 5 zile Prefecturei Judetului Falciu, Biroul Cenzurei, fara a le vinde". Declaratii identice au fost date de Milu Peritz, proprietarul librariei "Ancona" din Husi, librarul F. Leontin si Ghe. Cerchez, tipograf si librar. Inventarul bibliotecii "Cultura" din Husi cuprindea, in anul 1949, un numar de 3.700 de carti, din care "epurate 400 si continua epurarea. Cartile pentru epurare sunt propuse de catre colectiv si este hotarata de sectia arta si cultura". Comisiunea pentru verificarea bibliotecilor si publicatiilor cu caracter antisovietic constituita la 31 decembrie 1946 in comuna Risesti si formata din Ion Iancu, primar, Stefan Enache, secretarul comunei, preotul Mihai Horga si Petru Vetrescu, nu a depistat nimic in bibliotecile scolii si bisericii. Asemenea comisii, conform documentelor cercetate, s-au mai format la 18 decembrie 1946 in comuna Dodesti (Ioan Leon, notar, pr. Ionita Ciobanu si Toader Danila, reprezentantul Blocului Partidelor Democratice – a se citi Partidul Comunist Roman), la Podoleni in 20 decembrie 1946 (invatatorul Grigore Mardare, directorul scolii, pr. Alexandru Glinschi si Vasile Condurache, secretarul primariei), la Falciu in 12 ianaurie 1947 (potrivit raportului primarului Th. Sovaiala). Putem observa prezenta preotilor si invatatorilor in aceste comisii de trista amintire. Biblioteca scolii din Podoleni de Jos, judetul Falciu, epurata anterior, detinea in decembrie 1946 un inventar format din 123 volume, a scolii din Podoleni de Sus, 168 volume, iar cea a parohiei Podoleni de Sus, nou infiintata, 5 volume si 120 exemplare din revista "Biserica Ortodoxa Romana", si cea din Podoleni de Jos, 45 de volume. Biroul Armistitiului din Husi era condus de Gheorghe Butnaru. Identificarea cartilor interzise era urmarita cu atentie maxima de Nicolae Terdiman, seful Politiei, si de Stefan Bucur, seful biroului Sigurantei din Husi. Cartile considerate indizerabile noului regim de democratie populara instaurat cu tancurile sovietice erau depozitate in sediul Prefecturii iar de aici predate forurilor competente din Iasi. La 6 iunie 1947, I. Harnagea, pretorul plasii Raducaneni, informa Prefectura judetului Falciu: "bibliotecile din plasa nu mai contin carti cu caracter daunator Natiunilor Unite". La 10 iunie 1947, N. Petrovici, prefectul judetului Falciu, raporta lipsa cartilor si publicatiilor daunatoare bunelor relatii cu Natiunile Unite (a se citi URSS).

Costin Clit
Sursa: Monitorul de Vaslui

Articole recomandate

Siguranta alimentatiei, tema a...
Obligatii declarative – luna...
Oferta bogata a liceelor vasluiene...
Sarbatori Pascale in siguranta
Investitii si dezvoltare, nu amenzi!
Spitalul Negresti, scheletul din...
Drumurile proaste, cosmarul...
57 de solicitari in trei zile...
Debut ezoteric al «Scolii...
DSVSA a inchis patru operatori...

Adauga un comentariu

Nume:
Comentariu:
Cod Securitate:
cod securitate

Comentarii

Inca nu exista comentarii pentru acest articol.

Citatul Zilei

"Adevărurile fundamentale rămân aceleaşi pentru toate timpurile."
A.D.Xenopol

Poza Zilei

ad xenopol
© 2010 - Radio Iasi Romania