Botezul Domnului (Boboteaza)
06 Ianuarie, 2012 (114 vizite)
Pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Botezul Domnului sau, asa cum i se mai spune, Boboteaza. Astazi se sfintesc apele si se face Agheazma Mare, din care credinciosii iau acasa pentru a se feri de boli si rele. In popor se crede ca ploaia la Boboteaza prevesteste iarna lunga, iar timpul frumos anuntind o vara pe masura.
Aceasta zi marcheaza sfarsitul sarbatorilor dedicate Craciunului si Anului Nou. Scriptura povesteste despre Ioan Botezatorul, considerat inaintemergatorul lui Isus Hristos, care provaduia venirea Acestuia indemnandu-i pe iudei la pocainta. Imbraca- mintea lui Ioan era simpla, facuta din par de camila, purta o cingatoare de piele imprejurul mijlocului si se hranea cu lacuste si miere salbatica. Icoanele au pastrat de-a lungul timpului aceasta imagine, infatisandu-ni-l pe Botezator ca pe un pustnic cu parul lung si barba aspra. Considerandu-l prooroc, locuitorii din Ierusalim si din intreaga Iudee se strangeau in jurul lui pentru a-i asculta cuvintele si mai ales pentru a fi botezati de el in raul Iordan. Ioan le cerea, inainte de a-i boteza, sa-si marturiseasca pacatele si sa se pocaiasca, spunandu-le ca el boteaza doar cu apa, dar Cel ce va veni dupa el, adica Isus, ii va boteza cu Duh Sfant si cu foc. Vestind venirea Mantuitorului Isus, Ioan spunea ca Acela este mult mai mare si mai puternic decat el. Evanghelia povesteste cum, la 30 de ani, Isus a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan, care, vazandu-l, a spus: “Iata Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridica pacatul lumii”. Si iesind Isus din apa Iordanului “cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu s-a varsat pogorandu-se ca un porumbel si venind peste El. Si glas din ceruri zicand: Acesta este Fiul Meu cel Iubit intru care am binevoit”. Considerata una dintre cele mai mari sarbatori ale anului, Boboteaza imbina credinta crestina de sfintire a apelor cu traditiile poporului legate de aceasta zi, care au ca scop curatirea mediului de forte malefice. Se spune ca, odata cu sfintirea de catre preot a apei (aghiazma mare), sunt sfintite toate apele pamantului. Aglomeratia din aceasta zi de la biserica, intrecand in numar participarea credinciosilor la orice slujba de peste an si unica in tot spatiul crestin, se explica prin faptul ca fiecare doreste sa-si aduca acasa macar o sticla cu apa sfintita, care are numeroase intrebuin- tari: se stropesc cu ea vitele, se da la cei bolnavi, se pune putin in prima scalda a copilului nou-nascut, este parte componenta a unor amestecuri folosite in vraji si farmece, se stropeste cu ea prin casa in caz de furtuna si trasnete. Se spune ca oricine intra in aceasta zi in apa este aparat de toate bolile. Sfintirea apei se face intr-un loc special amenajat langa o fantana sau apa curgatoare. In unele zone ale tarii se mai pastreaza inca credinta ca, daca in momentul in care iese preotul din biserica, fetele care vad prin preajma un flacau calare pe un cal alb, se vor marita cu certitudine in acel an. Se mai crede ca atunci cand preotul arunca crucea in apa, ies dracii si o iau la fuga. Femeile au grija sa adune toate rufele puse la uscat pentru ca nu cumva dracii sa se ascunda in ele. Vanatorii au si ei credintele lor legate de aceastra zi. Cel care moaie primul teava pustii in apa sfintita va ochi fara greseala si va avea mult noroc la vanat tot timpul anului. Desi savarsirea unor astfel de practici in scopuri magice nu este incurajata deloc de preoti, ele fiind considerate pacate, in popor se crede ca inclusiv pentru asemenea actiuni este nevoie de sprijinul divin, iar celor care nu sunt cu adevarat credinciosi, celor care au savarsit mari pacate, nimic din toate astea nu le poate reusi, leacurile nu au efect si semnele nu se arata. Poporul considera ca pana la Boboteaza este dricul iernii, iar de acum gerul crapa si iarna e pe duca. Ploaia la Boboteaza prevesteste iarna lunga, timpul frumos anuntand o vara pe masura. Daca bate crivatul este semn ca vor fi roade in bucate, iar de curge apa din streasina este semn ca se va face vin bun. Rezumand, se poate spune ca la Boboteaza romanii folosesc practicile de reannoire a timpului, cele mai multe fiind dedicate purificarii mediului inconjurator, in special al apei.
Articole recomandate
Adauga un comentariu
Comentarii
Inca nu exista comentarii pentru acest articol.