1 EUR = 4.4463 RON1 USD = 3.4987 RON1 GBP = 5.5669 RON1 CHF = 3.7020 RON
1 XAU = 172.79 RON
Dr. Nicolae Tomescu, Redactor Şef, împreună cu Mihaela Munteanu, Daniel Bălan, Dumitru Straton, Andrei Scribleac, echipa de transmisie audio şi video-live ştiu că politica seamănă cu meteorologia, rezultă dintr-o masă infinită de elemente imposibil de cuprins din punct de vedere teoretic, astfel încât să se prevadă rezultanta. Iată de ce vă invită la abordări din alte unghiuri de incidenţă:
La Radio Iaşi FM/"Bună dimineaţa" şi ”Formula Magică”, începând cu ora 9:00, am generat efecte în următoarea ordine: am atras atenţia asupra publicului cu privire la subiect, la temă; am pus la dispoziţie un volum de informaţii, prin intermediul reporterilor acreditaţi – Constantin Mihai şi Raluca Diaconiuc, informaţia şi interpretările diferite pot duce la formarea, la schimbarea atitudinilor; atitudinile formate astfel pot influenţa comportamentul.Am luat în consideraţie elaborarea reperelor zilei de 24 ianuarie 2012. Astfel, a prins contur ideea „horei oraşelor Unirii”, cu relatări din mai multe localităţi ale Moldovei, din capitala României, din Chişinău şi Cernăuţi;
Am programat transmisii complexe (sistem secvenţe-ilustraţie, interviuri, relatări);
Discursurile oficialităţilor au fost surprinse în direct;
În Jurnalul regional, conţinuturile au fost şi vor fi dense/targetate pe o largă structură de preocupări vizând tema;
Reporterii au furnizat/vor furniza informaţii brute ("Ştirile" le-au prelucrat, ilustrându-le prin inserturi originale sau reluate din alte tranşe orare pentru sinteza amintită).
“Cui serveşte un asemenea demers? În afara faptului, nu chiar neînsemnat, că serveşte adevărului şi exigenţelor unei profesiuni, o spun fără ezitare: serveşte României. Discursurile patriotarde nu mai pot fi decât de uz intern; mult timp, au fost folosite pentru acoperirea stării jalnice în care se află (se afla) societatea românească. Festivismul ceremonialului aniversării Unirii Principatelor sau întâlnirile cu iz politic pot fi înlocuite cu normalitatea. Dumneavoastră reprezentaţi garanţia succesului nostru. Nimic nu lămureşte mai bine prezentul şi căile alese spre viitor decât modul cum o societate înţelege să-şi asume trecutul. Cum vă asumaţi actul din 24 ianuarie 1859, în relaţie cu prezentul şi viitorul României? Nici vorbă nu poate fi de demolarea mitologiei în sine. Fiecare naţiune îşi are propria mitologie istorică, iar 24 ianuarie 1859 face parte din aceasta; aş vrea însă ca opiniile noastre să nu ne îndepărteze de modernizarea şi democratizarea societăţii româneşti, competitivitate (în planul ideilor) şi integrarea autentică a ţării în structurile europene…”
Poze
24 ianuarie 2012 Repere in istorie
De obicei, în abordarea tematicilor care abundă în numeroase semne de întrebare, nu avem mai mult confort spiritual decat altădată. Dificultatea de a fi obiectiv este şi ea mai mare, suferinţa sporeşte la rându-i; dacă invocăm tot mai des comunicarea, se cuvine să existe mai puţină singurătate. Ce se întâmplă în cazul unui subiect asupra căruia nu prea avem deosebiri de păreri?
vezi poze din Newsletter, pp. 7-8 / desktop
La Repere în istorie cu Nicolae Tomescu, academicianul Alexandru Zub, directorul Institutului „A.D.Xenopol” din Iaşi, un critic al miturilor naţionaliste cu mesaj autoritar şi xenofob, este aproape de sensul profund naţional al discursului istoric, pornind de la aşa-numitul „proiect strategic” al unităţii, accentuând disponibilitatea democratică (reunirea forţelor unioniste), rolul personalităţii în istorie, dar fără actualizarea insistentă a trecutului sau abandonarea noastră în problematica secolului XIX.
Toţi istoricii caută adevărul (cel puţin istoricii demni de acest nume). Nu “adevărul” – concept destul de labil – îl pun în discuţie, ci receptarea diferenţiată, în funcţie de “punctul de observaţie” al fiecăruia. Nu am încercat desfiinţarea miturilor fondatoare; românii le au pe ale lor şi le cultivă cu grijă; ceea ce trebuie înţeles, nu pentru a arunca mecanismul în aer (ci pentru a-i pătrunde logica funcţionării, este procesul de actualizare, în sens mitologic). Trăim în prezent, avem o identitate, dar ne valorizăm prin apel la strămoşi; trecutul devine o mare forţă a prezentului: ce vom face însă pe viitor? Dezbaterea nu a fost învestită abuziv cu trăsături de unitate deplină; deosebirile privesc mai curând identificarea, mai accentuată sau mai discretă, a unor puncte de plecare.
Traseul complet: Iaşi-Bârlad-Huşi-Galaţi-(Ruginoasa/Iaşi)-Heidelberg-Chişinău-(Cernăuţi)-Bucureşti…
Marţi, 24 ianuarie 2012, ieşim din canoanele istorice ale secolului XIX (după cum ne-a propus, adesea, tocmai domnul Viorel
Roman din Germania). Mai sunt obiectivele României naţional-politice (independenţă, unitate, afirmare ca putere regională), indisociabile de factorul militar şi, în genere, prin complexul “ţării mici şi mândre” de a fi reuşit “să pună Europa în faţa faptului împlinit”? Rămâne de văzut în ce măsură blocajul mitologic va continua să afecteze procesul de integrare şi de modernizare şi, invers, maniera în care acest proces va conduce la reelaborarea, mai mult sau mai puţin radicală, a mitologiei naţionale.
Din perspectiva domnului Lucian Boia, nu există societate lipsită de mituri fondatoare, de eroi, de simboluri de unitate. Problema este că maniera care se încheagă la noi structurile imaginarului istoric reflectă o “defazare” faţă de cultura şi mentalitatea europeană; “comunismul a preluat şi exacerbat o mitologie de secol XIX pe care ne-a lăsat-o moştenire: Iată ce agreează domnul Lucian Boia. În istorie, ca în orice alt domeniu, trebuie să ai ceva de oferit timpului tău şi să vorbeşti aceeaşi limbă cu interlocutorii (inclusiv sau mai ales cu interlocutorii europeni). Dacă nu, ieşi din discuţie – oricât de patriotice ţi-ar fi intenţiile; „astăzi, patriotismul în istoriografie înseamnă să reclădim o şcoală naţională de nivel european” – susţine Lucian Boia. Propunerea nu reprezintă o versiune ameliorată şi amplificată a faptelor trecutului; încearcă să propună promovarea noastră în lume, propria noastră calitate de istorici, de oameni capabili de a discuta inteligent chestiuni care se discută astăzi. Evident, Europa în care vrem să ne integrăm nu se construieşte pe naţionalism şi autohtonism. Nu este cazul să ştergem din memorie istoria; dar poate vom reuşi să desluşim în ea semnificaţii noi.
***
135 de ani de la Unirea Principatelor Romane
Proclamaţia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza către Naţiunea Română
„Români, Unirea este îndeplinită! Naţionalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreţ, dorit de generaţiile trecute, aclamat de Corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de Noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile Garante, şi s-a înscris în datinile (memoria) naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu Ţara, a fost cu noi. El a întărit eforturile noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 şi 24 ianuarie aţi depus toată încrederea voastră în Alesul naţiunei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti dar a o întări! Să trăiască România!“
Datată la Iaşi, 11 decembrie 1861
***
Mai multe evenimente dedicate Unirii Principatelor Române au loc în perioada 24 - 25 ianuarie, de Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi. Astfel, Miercuri, 25 ianuarie, la Muzeul Unirii, se desfăşoară Simpozionul „Omagiu făuritorilor Unirii“, eveniment organizat de Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi - Muzeul Unirii, Asociaţia „Alexandru Ioan Cuza“, Academia Română - Filiala Iaşi - Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ Iaşi.
***
La ora 15:00, în Sala Dublei Alegeri, s-a desfăşurat simpozionul „Iaşi - Leagănul Unirii“, organizat de Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi - Muzeul Unirii, în colaborare cu Academia Română, filiala Iaşi, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi - Facultatea de Istorie şi Primăria Municipiului Iaşi. Cu începere de la ora 15:00, Muzeul Unirii a fost gazda unui program artistic susţinut de elevii şcolii „Ion Simionescu“ Iaşi şi membrii Asociaţiei „Universul Prieteniei“ Iaşi, urmat, la ora 16:45, de momentul „Reconstituiri istorico-militare“, realizat de Asociaţia „Tradiţii Militare“ Bucureşti.
Manifestarea a continuat de la ora 17:00 cu Marşul Unirii - De la Muzeul Unirii la Palatul Ocârmuirii, organizat cu concursul Garnizoanei Iaşi, Asociaţiei „Tradiţii Militare“ Bucureşti şi Primăriei Municipiului Iaşi. La ora 17:30 a avut loc prezentarea albumului „Uniforme militare ilustrate de Gh. Asachi (1854-1862)“, autori fiind Sorin Iftimi şi Aurica Ichim. Vernisajul expoziţiei „Naţiune şi Onoare: uniforme, decoraţii, steaguri“ a avut loc la ora 18:00. Evenimentul a fost organizat de Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul de Artă), în colaborare cu Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I“ Bucureşti, Garnizoana Iaşi şi Primăria Municipiului Iaşi. La ora 19:00 a avut loc Recitalul cameral susţinut de Lăcrămioara Nae, Luminiţa Ciobanu şi Laura Magdalena Scripcaru.
***
Palatul Memorial „Al. I. Cuza“ Ruginoasa a organizat evenimentul „Sub semnul Unirii“, ce s-a desfăşurat în colaborare cu Biblioteca Municipală Paşcani, Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu“ Paşcani şi Muzeul Municipal Paşcani, în data de 24 ianuarie 2012. Programul a inclus şi vernisarea expoziţiei „Mode şi veşminte din veacul al XIX-lea“ şi a expoziţiei de carte „Sub semnul Unirii“, lansarea broşurii „Unirea Principatelor. Odinioară şi Astăzi“, realizată de Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu“ Paşcani, şi programul artistic „Unirea Principatelor în amintirea contemporanilor“, susţinut de elevii Colegiului Naţional „Mihail Sadoveanu“ Paşcani. Evenimentele au avut loc la Biblioteca Municipală Paşcani, cu începere de la ora 09:30.
***
Programul manifestarilor din data de 24 ianuarie 2012
